Home Despre noi Staff Contact  




Data publicarii: Marti, 10 Aprilie 2012  
 

Străinii au scos din circuitul agricol în judeţul Timiş aproape 800 de hectare în 2011

teren necultivat.jpgStrăinii care au cumpărat terenuri arabile în judeţul Timiş au scos din circuitul agricol în 2011 circa 800 de hectare din totalul celor aproape 42.000 de hectare pe care le deţin, noile destinaţii fiind afacerile imobiliare. Dintre vesticii care au cumpărat pământ agrar timişean, cei mai activi rămân italienii, cu 135 de proprietari, urmaţi de 52 de germani, 10 americani, 9 spanioli, 8 belgieni şi 7 austrieci.
"Suprafaţa scoasă din circuitul agricol în anul 2011 a fost de 7.860.338 metri pătraţi. Remarcăm, însă, faptul că suprafaţa terenurilor agricole nelucrate s-au redus la aproape jumătate anul trecut faţă de cel precedent, respectiv, diminuarea a fost de la 102.299 hectare în anul 2010 la 67.616 hectare anul trecut. Nu am dat amenzi pentru terenurile rămase în pârloagă", a declarat luni Tiberiu Lelescu, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş.

Suprafaţa arabilă a judeţului Timiş este de peste 530.000 de hectare, iar cea agricolă de aproape 800.000 hectare, aproximativ 119.000 hectare de păduri şi 15.774 hectare de ape.

Interesul sporit al străinilor pentru terenurile arabile din România este generat nu atât de dorinţa de a dezvolta aici ferme zootehnice sau culturi agrare, cât mai ales de preţul scăzut al hectarului, cuprins între 1.500 şi 2.000 de euro, cel mult 4.000 - 5.000 de euro pentru suprafeţele situate în clasa I de calitate, în vreme ce în restul spaţiului UE hectarul ajunge până la 15.000 de euro. În ultimii trei ani, 40% din investiţiile străine în Timiş s-au realizat în agricultură şi în cumpărarea de terenuri, acestea fiind considerate cele mai sigure.

Printre comunele timişene cu cea mai mare suprafaţă arendată, vândută sau concesionată cetăţenilor străini se află Dudeştii Vechi, lângă frontiera cu Ungaria (peste 9.000 de hectare), Banloc (cu peste 6.000 de hectare), Ciacova (aproape 5.700 de hectare), Denta (2.700 de hectare), Bara (2.300 de hectare) sau Moraviţa (1.700 de hectare).

Dezamăgirea adevăraţilor agricultori români este aceea că, deşi pământul din Timiş este unul dintre cele mai fertile din ţară, suprafaţa cultivată scade, iar locul lanurilor este luat de malluri, clădiri pentru birouri sau supermarketuri. AGERPRES


Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !