Aproximativ 30.000 de fermieri harghiteni au depus cereri la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, pentru subvenţia pe suprafaţă, interesul continuând să fie ridicat chiar dacă termenul limită a expirat. Directorul APIA Harghita, Haschi Andras, a declarat, miercuri, că s-au depus 29.940 de cereri, pentru o suprafaţă de 187.078 hectare.
Termenul de depunere a expirat dar fermierii mai pot depune cereri până pe 11 iunie, cu plata unei penalităţi de 1 la sută din subvenţie pe zi.
Peste 21.800 de cereri au fost depuse de fermierii din judeţul Teleorman la centrele Agenţiei pentru Plăţi şi Intevenţie în Agricultură până la 15 mai, data limită de primire a solicitărilor, pentru subvenţia pe suprafaţă acordată în acest an din fondurile UE şi Ministerului Agricultorii.
Purtătorul de cuvânt al APIA Teleorman, Cristina Epure, a declarat miercuri că numărul cererilor acoperă o suprafaţă totală de 414.630 de hectare, mai mult de trei sferturi din terenurile agricole aparţinând unui număr de 745 de fermieri mari.
Fermierii care au cultivat terenurile cu floarea soarelui au început să încheie contracte pentru a livra producţia de seminţe de floarea soarelui, în condiţiile în care fabricile de ulei se tem că nu vor avea materie primă din cauză că au fost calamitate majoritatea culturilor de rapiţă, din care se producea ulei.
Şeful Direcţiei Agricole Olt, Dan Bărăgan, a anunţat luni că producătorii de ulei oferă 1,75 sau 1,7 de lei pe un kilogram de seminţe de floarea soarelui şi pentru a asigura că vor avea materie primă au început să încheie contracte cu fermierii la preţul menţionat.
Campania agricolă de primăvară este întârziată în Harghita din cauza ploilor abundente care au căzut în luna aprilie.
Potrivit şefului Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Harghita, Torok Jeno, campania agricolă ar trebui finalizată la 1 mai, dar în judeţ s-au semănat doar 20-25 la sută la majoritatea culturilor. Spre exemplu, s-a reuşit plantarea cu cartofi doar a 2.200 de hectare, din cele 10.900 de hectare preconizate.
România exportă 80% din producţia de miere obţinută în sistem ecologic, principalele pieţe fiind Germania şi ţările nordice, a declarat, vineri, la Târgul Naţional al Mierii, consilierul Ministerului Agriculturii, Daniela Rebega.
"Din păcate 80% din producţia de miere obţinută în sistem ecologic, circa 3.650 de tone în 2010, a plecat către export în vrac, în special în Germania şi ţările nordice, pieţe unde se înregistrează cel mai mare consum de miere", a spus Daniela Rebega.
Un sfert din suprafeţele cultivate cu grâu, în judeţul Hunedoara, în toamna anului trecut, au fost afectate de seceta prelungită şi apoi de gerul semnalat în prima parte a acestui an, din acest motiv specialiştii apreciind că în 2012 ne vom confrunta cu o creştere a preţului la cereale.
Din cauza secetei, fermierii hunedoreni au reuşit să însămânţeze cu grâu de toamnă doar 5.400 de hectare din cele aproape 8.000 de hectare propuse, iar gerul din ianuarie a mai distrus un sfert din culturile răsărite.
În judeţul Buzău, cele 9.000 de hectare cultivate cu rapiţă sunt compromise în totalitate, iar culturile de grâu au o densitate cu 50 la sută mai scăzută decât în anii normali.
"Culturile de rapiţă sunt compromise aproape sută la sută şi în cea mai mare parte au fost sau vor fi întoarse. Doar pe alocuri, au mai rămas unele loturi, reduse ca număr şi suprafaţă, de pe care sunt şanse de a se obţine recolte", a declarat luni preşedintele Asociaţiei judeţene Buzău a cultivatorilor de cereale şi plante tehnice, Valeriu Călin.
Floarea soarelui a fost însămânţată în judeţul Teleorman pe aproximativ 93.500 de hectare, depăşindu-se astfel suprafaţa ocupată de această plantă tehnică în primăvara anului trecut, de circa 88.000 de hectare.
Şeful Direcţiei pentru Agricultură Teleorman, Gheorghe Nistor, a declarat că fermierii din judeţul din sudul ţării vor semăna în actuala campanie peste 115.000 de hectare cu floarea soarelui. "Mărirea suprafeţei destinată florii soarelui a fost determinată de recolta bună şi de preţurile obţinute de producătorii agricoli la valorificare în 2011, dar şi de faptul că rapiţa însămânţată în toamnă nu a răsărit pe 60% din solele cultivate".
Suprafaţa agricolă rămasă nelucrată în judeţul Suceava a scăzut de la 12.000 de hectare la 3.000 de hectare, a declarat presei, joi, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală Suceava, Vasile Tofan.
În opinia acestuia, reducerea suprafeţelor nelucrate s-a înregistrat datorită faptului că proprietarii de terenuri agricole au fost avertizaţi că ar putea penalizaţi cu amenzi de ordinul sutelor de lei dacă nu-şi lucrează pământul.
Peste două treimi din culturile de rapiţă înfiinţate în toamna trecută au fost distruse de secetă şi îngheţ în sezonul rece şi agricultorii vor fi nevoiţi să semene alte culturi în locul celei calamitate, conform reprezentanţilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Olt.
Purtătorul de cuvânt al instituţiei, inginerul Olga Florica, a precizat că în toamna trecută au fost semănate cu rapiţă 13.000 de hectare, dar seceta din ultima parte a anului trecut şi îngheţul din lunile ianuarie şi februarie au distrus culturile de rapiţă pe suprafaţă de peste 9.100 de hectare.
"Băi, avem destule taxe". Acesta este motivul pentru care Guvernul Boc şi partidele care îl sprijină nu vor să mai fie introdusă taxa pe terenul agricol nelucrat, după cum a explicat un oficial al ministerului Agriculturii.
După ce s-au bătut cu pumnul în piept că ei sunt cei care vor pune din nou pe picioare agricultura, în special prin această taxă, menită să încurajeze folosirea propriu-zisă a terenurilor, bravii politicieni ai Puterii şi-au dat seama, din senin, că sunt prea multe taxe.
Un editorial de Victor Rotariu publicat în ziarul Gandul.
>> Citeste
Analiza
De ce se înghesuie elveţienii să facă agricultură în România
Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare.
>> Citeste
Compania Saptamanii
Prio Foods a anunţat lansarea unităţii de extracţie uleiuri, la Lehliu Gară
Compania Prio Foods, parte a Martifer Group, a anunţat, miercuri, lansarea unităţii de extracţie uleiuri vegetale la Lehliu Gară, investiţie greenfield în valoare de 93 milioane de euro. "Este o onoare pentru mine şi pentru întreaga companie Prio Foods să anunţ astăzi lansarea noii unităţi de extracţie de la Lehliu", a declarat, preşedintele Consiliului de Administraţie Prio Foods, Carlos Martins.
Evenimentul a dat startul operaţiunilor la filiala Prio Extracţie, specializată în procesarea seminţelor şi producţie de ulei vegetal, în scopuri industriale şi de consum. Investiţia este cel mai mare proiect greenfield din România în anul 2011. În sectorul producţiei de ulei vegetal, Prio Extracţie deţine locul întâi ca volum al investiţiei în Europa de Sud-Est şi locul doi la nivelul întregii Europe.
>> Citeste
Produsul Saptamanii
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, spune apicultorul Aron Stoica
Mierea premium ecologică ar trebui să fie un brand al României, fiind, indiscutabil, cea mai bună din lume, iar pentru promovarea ei în străinătate este nevoie de politici consecvente ale celor aflaţi la guvernarea ţării, afirmă apicultorul Aron Stoica din Câmpeni (Alba), absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care se dedică de o viaţă creşterii profesioniste a albinelor şi protecţiei speciilor autohtone.
"Nu ştiu dacă în ultimul an s-a diminuat sau nu procesul prin care mierea de calitate premium din România se vinde la export în cupaje, pentru a fi amestecată cu cele fără nicio calitate din America de Sud, America de Nord, Mexic, Asia ori din UE. Mierea este un produs local unic şi cel mai corect este ca producătorul să se bucure de recunoaşterea calităţilor acesteia. De regulă, mierea noastră premium trece într-un anonimat absurd, pentru că este absurd să oferi cea mai bună calitate pentru a deveni amestec la ceva fără nicio calitate", a declarat, luni, apicultorul foarte apreciat în afara graniţelor ţării.
>> Citeste
Interviu
Radu Roatiş: “Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma sărbătorilor pascale”
Mieii româneşti nu vor lipsi de pe piaţă în preajma Sărbătorilor Pascale, pentru că există baza legală pentru inventarierea animalelor, a afirmat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Potrivit preşedintelui ANSVSA, autoritatea va demara o serie de controale în sectorul produselor tradiţionale, deoarece "asistăm la o creştere alarmantă a târgurilor cu produse tradiţionale", în multe cazuri produsele fiind vândute în condiţii improprii sau nu sunt ceea ce cred şi vor românii să cumpere. Radu Roatiş a mai adăugat că România va putea exporta carne de porc pe piaţa comunitară, începând cu partea a doua acestui an, după ce o misiune a CE va controla fermele care solicită să intre la export.
>> Citeste
Eveniment
La Galaţi a fost lansat un proiect pentru relansarea pisciculturii şi prelucrării peştelui
Camera Agricolă Galaţi a lansat, marţi, proiectul “Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească lunca Prutului inferior - Dunărea inferioară mila 76”, în valoare de 133.000 de lei.
Potrivit directorului Camerei Agricole Galaţi, Floricel Dima, proiectul are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol.
>> Citeste
Idei pentru Lideri
Ce aplicatii sa pui pe iPad
un articol de Cezar Caluschi
Un manager modern trebuie sa fie pregatit in permanenta sa adopte noile tehnologii si sa le testezi cat mai repede cu putinta. Asa am trecut de la laptopurile IMB Thinkpad/Lenovo la cele Sony. Asa am trecut de la telefoanele Nokia la iPhone. Asa mi-am luat primele e-readere: Sony Reader de la Sony, Kindle de la Amazon sau Nook de la Barnes & Noble. Si tot de aceea m-am asezat la primele cozi on-line in aprilie 2010 ca sa-mi cumpar un iPad.
>> Citeste